BANI din COMERT:

Estimari pozitive - Comertul romanesc va creste cu peste 60% in urmatorii ani! 7 date care merita retinute...

Inca de la inceputul lui 2011, tot mai multi dezvoltatori imobiliari au reinceput sa investeasca sume considerabile in centre noi de retail. Retailer-ii, fie acestia mici, medii sau mari, mizeaza de ani buni pe Romania.
Daca ceva merge bine de ani buni in Romania, acel ceva este, cu siguranta... consumul!

In plus, daca specialistii de la King Sturge (companie de consultanta imobiliara) estimeaza, pentru Romania, o crestere de 62% a valorii pietei de retail, acestia nu vad posibila, in cazul Portugaliei, Spaniei, Italiei si Greciei decat o crestere de maximum 10 procente pentru urmatorii zece ani.

Cat dau romanii in medie, anual, pe cumparaturi?

La nivelul anului 2010, in medie, banii pe care ii da un roman pe cumparaturi, anual, se ridica la suma de 1.060 de euro.

Cati bani vor da romanii pe cumparaturi in 2020?

Estimarile analistilor vizeaza o suma, medie, anuala de 1.736 de euro.

Cateva date importante, care trebuie retinute:

1. Valoarea totala a pietei de retail, pentru anul 2010, a fost de: 22 de miliarde de euro.

2. Intre 2000 si 2010, cresterea pietei de retail a fost de 12,3 procente.

3. Cresterea estimata a pietei de retail pentru 2011 (comparativ cu 2010) este de 2,2%.

4. Cresterea estimata a pietei de retail pentru intervalul 2011-2020 este de 62%.

5. Cheltuiala medie in comert, in 2009, a fost de 1.058 euro/persoana.
6.Cheltuiala medie in comert, in 2020, va fi de aproximativ 1.736 euro/persoana.

7.Cresterea anuala a preturilor bunurilor de larg consum in urmatorii 10 ani ("consumer price index") va fi de 3,5%.

90% din oameni viseaza sa ajunga angajati. Pentru ce ???

Sclavi la stat, nu la patron: Am ajuns sa muncim 5 luni pe an ca sa platim darile

Romanii au ajuns sa munceasca 149 de zile pe an (aproape 5 luni) pentru a asigura cheltuielile statului, releva un studiu realizat de expertii de la Centrul Independent de Studii in Economie si Drept. Fata de acum doi ani, povara a crescut cu aproape doua saptamani.
Expertii au ajuns la aceasta concluzie pe baza unui calcul destul de simplu. S-au uitat la nivelul cheltuielilor publice in produsul intern brut, care reprezinta, in fapt, avutia tarii.

"Acest indicator arata cat la suta din avutia creata intr-un an este cheltuita de Guvern - altfel spus, cat din productia societatii este consumata nu de cei care o realizeaza, ci de catre stat", a explicat, pentru DailyBusiness.ro, Radu Nechita, conf. univ. in Economie si seful Centrului Independent de Studii in Economie si Drept.

Anul trecut, potrivit datelor Eurostat, acestea au reprezentat 40,8% din produsul intern brut (PIB). "Aceasta reprezinta 149 de zile dintr-un an, adica cinci luni fara o zi. Doar deficitul bugetar (6,4% din PIB, adica 18,77% din încasarile bugetare) reprezinta echivalentul a 23 de zile dintr-un an. Cu alte cuvinte, am ajuns sa muncim 149 de zile pentru a plati cheltuielile statului", a explicat economistul.

Radu Nechita

Numarul zilelor pe care le muncim pentru stat a crescut de la an la an. Daca in 2006, munceam 129 zile pentru stat, in 2009 s-a ajuns la 137, anul trecut la 147, iar in acest an am ajuns la 149. Motivul?

"Evolutia puternica a acestui indicator din ultimii ani vine pe fondul contractiei produsului intern brut, ca urmare a crizei economice si mentinerii sau chiar a cresterii cheltuielilor publice", a afirmat Nechita. Cu alte cuvinte, in loc sa stranga cureaua, statul a cheltuit la fel ca inainte de criza.

"Cea mai mare problema este ca aceste cheltuieli merg spre risipa, in loc de investitii care sa genereze plus valoare in economie. Mi-e teama ca 2012 va aduce la cresterea cheltuielilor cu caracter electoral, iar numarul zilelor pe care le vom lucra exclusiv pentru stat va creste", a mai spus profesorul universitar.

Povara fiscala, tot mai grea

Dincolo de statistica in sine, expertii de la Centrul Independent de Studii in Economie si Drept afirma ca in Romania, povara fiscala atarna mai greu decat in tarile din Europa de Vest. Chiar daca in alte tari, precum Marea Britanie, Franta sau Suedia, procentul cheltuielilor bugetare este mai mare, acestea atarna isi permit risipa, pentru ca valoarea avutiei lor, atat la nivel general cat si personal, este incomparabila cu cea din Romania.

''De exemplu in tarile nordice, povara fiscala este foarte mare, taxele si impozitele sunt ridicate, insa aceasta situatie este compensata in mare masura de nivelul libertatilor economice. Statul functioneaza eficient, reglementarile sunt putine si bine puse la punct, astfel ca, spre deosebire de Romania, nu se simte atat de puternic. La noi, dincolo de impozite si taxe, romanii suporta birocratia'', a precizat Nichita.

Sa nu uitam un rationament simplu: Un om este bogat nu pentru ca are Mercedes. Are Mercedes pentru ca este bogat
Radu Nechita, conf. univ. in Economie

''Nu sunt de acord cu rationamentul ca, daca alte tari cheltuie peste 40% din PIB, trebuie sa o facem si noi. Franta, de exemplu, a ajuns sa cheltuie la acest nivel dupa ce a tinut, ani la rand taxele, mediul fiscal in general, la un nivel permisiv care a stimulat initiativa privata, economia'', spune Nechita. 

Ce ar trebui sa faca statul?

Expertul in economie spune ca statul roman ar trebui sa creeze premisele dezvoltarii mediului investitional si abia apoi sa culeaga roadele cresterii economice, adica sa inceapa sa cheltuie.

''In primul rand, statul trebuie sa isi reduca rolul din economie. S-a ajuns la reglementari aberante, la numarat shaormele vandute la colt. Statul vrea sa faca prea multe. In al doilea rand, statul are nevoie de o cura de slabire'', spune Nechita.

''Atata timp cat nu ducem reforma dincolo de masuri de suprafata, atata timp cat, in loc sa desfiintam institutiile ineficiente ale statului, taiem din salarii si alocatii, la ce ne putem astepta?'', a mai declarat expertul.


Altfel, statul nu va face altceva decat ceea ce stie mai bine. Sa se imprumute tot mai mult, pe banii nostri. 

Pe 30 mai, Centrul Independent de Studii in Economie si Drept va marca un eveniment mai putin obisnuit - ziua in care, potrivit calculelor, vom incheia perioada in care am muncit pentru stat si vom incepe, teoretic, sa muncim si pentru noi.

Ziua libertatii fiscale este un indicator conceput in 1948 de catre omul de afaceri Dallas Hostetler din Florida. 

''Dincolo de limitele sale, Ziua libertatii fiscale arata, intr-un mod usor de inteles pentru fiecare contribuabil, cat de mult costa statul si diversele 'servicii gratuite' pe care acesta le furnizeaza. Acest indicator reaminteste faptul ca 'resursele publice' trebuie mai intai produse inainte de a fi cheltuite sau redistribuite'', spune Radu Nichita.

Internetul, "ucigasul" televiziunii

In august 2010 expertii au prezis pentru prima data moartea televiziunii. In opinia analistilor, viitorul digital apartine mass-media 3.0, in special continutului video personalizat, la cerere, potrivit BBC News.


In SUA, piata de televiziune cu plata a suferit prima scadere printre abonati, iar vina a fost data pe veniturile scazute ale populatiei care au fost nevoite "sa stranga cureaua" la bugetul familiei.

Insa, unii comentatori au vazut acest rezultat ca pe o “moarte” lenta a televiziunii si o renastere a internetului.

Prin urmare, ramane intrebarea daca internetul va duce la moartea televizunilor traditionale, sau va “recruta” operatorii de televiziune pentru a-i reprofila.

Vanzarile de DVD –uri sunt in scadere, iar Netflix a preluat deja operatorul de cablu ComCast pentru a deveni cel mai mare serviciu de abonare din America de Nord.

Compania IMS Research estimeaza ca in SUA numarul abonatilor la cablu TV digital va creste substantial intre 2010 si 2015.

Youtube, Hulu, iPlayer, Netflix si alte servicii online, fara a mentiona decsarcarea ilegala de video sunt alternativele pe care consumatorii online le au.

Apple si Google au lansat servicii OTT care permit utilizatorilor sa vizioneze continutul online pe propriile televizoare, cu toate ca serviciul Google este disponibil doar in SUA.

In acest fel, oamenii se pot uita la materiale video, fie ele filme, videoclipuri sau chiar desene animate mai mult ca oricand.

Intrebarea pe care analistii si-o pun este incotro se indreapata industria audiovizualului.

Ce spun expertii?

Potrivit directorului executiv al Page, companie care fabrica tehnologii pentru cei mai mari operatori de satelit din lume, spune ca s-a observat o crestere in cifre la abonamentele TV in ultimele doua trimestre.

Prin urmare, televiziunea cu plata este mai sanatoasa ca oricand.

Potrivit acestuia, cifrele referitoare la vizionarile TV sunt mai mari ca oricand.

In ceea ce priveste serviciile OTT, acesta crede ca Apple si Google indeplinesc oamenilor dorinta de a se uita la ce doresc, atunci cand doresc, insa OTT nu are un model de business in spate.

In opinia sa, modelul de televiune platita, in care oamenii pot vedea ceea ce vor atunci cand vor, nu "sta in picioare".

Mai mult, OTT a trezit interesul operatorilor pentru dezvoltarea unor servicii hibride.

Nu toti sunt increzatori ca noul serviciu prin care internetul este adus pe televizoare, va putea provoca o “revolutie” in industria audiovizualului.

Fondatorul Blinkx, Suranga Chandratillake, considera ca orice dispozitiv va avea o conexiune standard la internet, insa asa-numitele "set-to box-uri", serviciile oferite de Google si Apple, vor fi o afacere temporara.

"Cred ca vom continua sa aveam dispozitive cu ecran mare, fie ca le vom numi televizoare sau altfel", spune acesta.

Succesul unor servicii precum Netflix, este dovada pura ca majoritatea consumatorilor sunt dispusi sa plateasca pentru serviciile favorite.

"Cred ca vom plati partial pentru asta prin cresterea facturilor la satelit, cablu si banda larga.

O alta modalitate de plata este prin publicitate. Vor exista servicii software sau cloud computing, pe care le vom folosi pe gratis, insa vom primi si publicitate".

Cu toate acestea, va fi un anumit tip de content care va fi intotdeauna servit "in direct", la televizor, iar acesta este sportul.

Oamenii prefera sa se uite la meciuri in timp real si nu la doua ore diferenta.

Oamenii incep sa se imparta in grupuri.

Asadar, analistii vorbesc despre asa-numitii <>, oameni cu un interes obisnuit in media, dar care sunt isi doresc content personalizat cand au nevoie.

Apoi, exista persoanele dependente de media, care au nevoie de content la cerere, sa personalizat si chiar portabil.

Noile servicii au trezit "la viata" operatorii traditionali de televiziune, facandu-i sa realizeze ca oamenii isi doresc produse la cerere.

Este ceea ce expertii numesc mass-media 3.0, content personalizat, in orice moment si in orice loc te-ai afla.

In opinia analistilor, piata de televiziune cu plata se va schimba de la 300 de canale care exista in prezent, la doar 7 canale cele mai preferate de consumatorii de media traditional.

Viitorul apartine continutului video la cerere .

Definitoriu pentru reusita in afaceri

Oricine poate deveni o persoana de succes

Oamenii de succes au fost studiati de mai bine de un secol in incercarea de a determina care sunt trasaturile definitorii care ii deosebesc de oamenii obisnuiti. Initial se formase un mit preconceput care spunea ca nu poti avea succes si nu poti deveni bogat decat daca provii dintr-o familie instarita, cu relatii si cunostinte ce ocupa functii importante in societate.

Insa, in urma a numeroase studii, a iesit la iveala un alt adevar. Peste 90% din multi-milionarii din “Top Forbes 500″ sunt “self-made in one generation”, adica au pornit de la zero, si prin fortele proprii, au reusit sa acumuleze sume impresionante de bani, sa dezvolte companii si corporatii de succes si sa devina un model pentru generatiile urmatoare. Iata cateva astfel de nume: Bill Gates, Warren Buffett, Michael Dell, Sergey Brin, Lary Page, George Soros, Steve Jobs si lista poate continua.

Succesul este o calatorie, nu o destinatie

Totusi, toti acesti oameni nu sunt considerati de succes datorita faptului ca sunt miliardari in dolari, pentru ca a avea bani nu inseamna neaparat a fi o persoana de succes. Earl Nightingale definea succesul ca fiind “realizarea progresiva a unui obiectiv maret”, iar Arthur Ashe Jr. spunea ca “succesul este o calatorie, nu o destinatie”. De fapt, orice persoana care isi stabileste un obiectiv maret si se dedica acestuia 100% si face tot ce-i sta in putinta pentru a-l indeplini, este o persoana de succes.

Bill Gates nu este o persoana de succes datorita faptului are o avere de 53 de miliarde de dolari. Este o persoana de succes deoarece si-a propus si a reusit sa infiinteze cea mai mare companie de software din lume. De fapt, si dumneavoastra puteti deveni o persoana de succes, daca va stabiliti un obiectiv maret si apoi va dedicati 100% pentru a realiza ceea ce v-ati propus (pentru mai multe informatii puteti citi articolul in care am prezentat cei 7 pasi pentru indeplinirea oricarui obiectiv).

4 trasaturi definitorii ale oamenilor de succes

Acum probabil va intrebati: si daca este atat de simplu, de ce nu are toata lumea succes? Iar raspunsul este ca nu e deloc atat de simplu pe cat pare. De fapt, pentru a va duce la indeplinire ceea ce v-ati propus, aveti nevoie de anumite calitati, fara de care nu veti putea reusi. In continuare va voi prezenta 4 dintre cele mai importante calitati, care deosebesc oamenii de succes de oamenii obisnuiti.

1) Dorinta puternica

Toti marii lideri si toti cei care au reusit sa faca ceva cu adevarat maret in viata au fost animati de o dorinta puternica. Atentie, nu este vorba de genul de dorinta “mi-ar placea sa…”. Este vorba de o dorinta arzatoare, intensa care le-a permis sa depaseasca orice obstacol le-a aparut in cale si sa-si urmeze visul. Napoleon Hill spunea ca dorinta este primul pas in calea spre obtinerea succesului.

2) Determinarea

O alta trasatura definitorie a oamenilor de succes o reprezinta determinarea. O dorinta puternica, pentru a avea sorti de izbanda, trebuie intarita cu o determinare la fel de intensa. Trebuie sa luati o decizie si sa fiti hotarati sa parcurgeti drumul pana la capat. Atunci cand incercati sa realizati ceva, nu va opriti la 95%, pentru ca acei ultimi 5% sunt cei care fac diferenta intre invingatori si invinsi. Impuneti-va sa duceti la indeplinire ceea ce v-ati propus.

3) Increderea in sine

Increderea in sine este un element vital pentru succes. Numeroase studii au demonstrat faptul ca toti oamenii de succes sunt caracterizati de o incredere in sine foarte puternica. De fapt, lipsa increderii in fortele proprii este principul motiv pentru care oamenii abandoneaza inca din start anumite proiecte si renunta cu usurinta la visurile lor. Indiferent de ce dorim sa realizam, unul din obiectivele principale in viata ar trebui sa-l reprezinte dezvoltarea increderii in sine, deoarece fara aceasta, nu vom putea realiza nimic.

4) Perspectiva pe termen lung

In cartea sa intitulata “The Unheavenly City”, Dr. Edward Banfield de la Universitatea Harvard prezinta rezultatele unuia dintre cele mai intemeiate studii despre succes si stabilirea obiectivelor. Concluzia la care a ajuns a fost aceea ca toti oamenii de succes au in comun o anumita atitudine mentala, pe care el a numit-o perspectiva pe termen indelungat. De fiecare data inainte de a face vreo ceva, puteti determina importanta activitatii respective, masurand potentialul impact pe care l-ar putea avea asupra vietii dumneavoastra in viitor. O regula foarte importanta pentru succes este aceea de a evita, pe cat posibil, activitatile ale caror efecte pe termen lung nu sunt in concordanta cu ceea ce v-ati propus sa realizati.

Unde este si unde va fi numarul 1?

In prezent, in China se afla peste 400 de milioane de utilizatori web, ceea ce depaseste intreaga populatie a Statelor Unite. Acest lucru a facut Google, proprietarul celui mai important motor de cautare din lume, sa considere piata chineza in continuare foarte importanta pentru companie, avand un potential de vanzari urias, desi autoritatile chineze impun a anumita cenzura online.

Vicepresedintele operatiunilor din China ale Google, John Liu, anticipeaza ca utilizarea Internetului si a telefoniei mobile in China va creste de peste doua ori in urmatorii zece ani.

Sursa: Wall Street

Legea contabilitatii -Noi modificari

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au obligaţia să conducă contabilitate simplificată, bazată pe regulile contabilităţii în partidă simplă. Aceste persoane întocmesc Registrul-jurnal de încasări şi plăţi şi Registrul inventar.
În cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine acestora. În situaţia în care contabilitatea este condusă în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie cu studii economice superioare, pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) sau pe bază de contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului Civil cu persoane fizice care au studii economice superioare, răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestor persoane, potrivit legii şi prevederilor contractuale.
Sistemul simplificat de contabilitate
Entităţile care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate. Încadrarea entităţilor în această categorie se efectuează pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare anuale, respectiv a balanţei de verificare, încheiate la finele exerciţiului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României (BNR), valabil la data încheierii aceluiaşi exerciţiu financiar.
Prin sistem simplificat de contabilitate se înţelege un set de reguli privind evaluarea, înregistrarea elementelor patrimoniale utilizând un plan de conturi simplificat şi prezentarea acestora în situaţiile financiare anuale ce cuprind bilanţ şi cont de profit şi pierdere simplificate.
OG 37/2011 publicata in MO,partea I nr.285/22.04.2011 aduce completari la Legea 82/1991 privind persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri